(n. 3 februarie 1976, Brănești, Ilfov – d. 5 octombrie 2000Oltenița)

Cătălin Hîldan a fost fotbalist român și s-a afirmat la Dinamo București, club căruia i-a fost devotat conform cunoscutei devizei dinamoviste: "Câine până la moarte și dincolo de ea ! "

Povestea lui Cătălin începe pe 3 februarie 1976. Primul sport pe care l-a practicat la opt ani, alături de fratele său, Cristi, nu a fost însă fotbalul, ci „fratele“ vitreg al acestuia, rugby-ul. Doi ani mai târziu, „Cătă“ s-a apucat de fotbal, ajungând pe mâna lui Ionuț Chirilă alături de Cezar Dinu, Mihai Tararache sau Florentin Petre.

Sub comanda primului său antrenor Ionuț Chirilă a câștigat titlurile naționale la toate categoriile de vârstă: pitici, cadeți, juniori, mai puțin la juniorii republicani. 

Debutul la echipa mare a „câinilor“ s-a produs pe 2 octombrie 1994, într-un meci cu Steaua (Steaua 2-0 Dinamo), dar după trei jocuri a fost împrumutat la Chindia Târgoviște. Prestațiile excelente l-au readus în vizorul lui Dinamo, unde a intrat sub comanda lui Cornel Dinu. Sezonul 1999-2000 a fost cel mai fericit din cariera sa, „alb-roșii“ reușind eventul, iar convocarea pentru turneul final al Euro 2000 a fost cireașa de pe tort.

A câștigat cu Dinamo un titlu de campion (1999-2000) și o cupa a României (2000), cifrele carierei sale fiind 131 de jocuri / 6 goluri în Divizia A, 5/1 în echipa națională, 5/0 in cupele europene, 17/0 la alte loturi naționale. A fost căpitanul echipei dinamoviste, stingându-se din viață în urma unui atac de cord la 5 octombrie 2000.

A jucat pe postul de mijlocaș, având numărul 11 pe tricou. De la debutul său în Divizia A, în 2 octombrie 1994, a jucat 138 de meciuri în prima divizie, marcând 6 goluri.

Accidentul fatal 

O întâmplare ce părea banală s-a transformat într-o mare tragedie pentru fotbalul românesc. La un antrenament al naționalei, Cătălin Hîldan a căzut din senin pe teren, incident trecut cu vederea de medici. Imediat după întâmplare, într-o discuție cu fratele său, „Cătă“ i-a spus că mai bine moare pe teren decât să se lase de fotbal. 5 octombrie 2000 a fost ziua fatidică a carierei și vieții „Căpitanului“. Dinamo avea un meci amical la Oltenița. După primele 45 de minute, la pauză, secundul Cornel Ţălnar îi spune că nu va mai juca și în partea a doua. „Mă simt într-o formă excelentă, vreau să continui și, dacă voi simți că voi obosi, o să fac semne să mă schimbați“. În minutul 74 al jocului, Cătălin s-a prăbușit din senin pe teren. Au fost ultimele momente ale unei vieți trăite intens. Anevrism cerebral a fost verdictul medicilor. A lăsat în urmă râuri de lacrimi… 

Este supranumit de fani „Unicul Căpitan” datorită devotamentului pe care l-a arătat față de culorile clubului Dinamo. 8 meciuri în echipa națională a avut Cătălin Hîldan, „Unicul Căpitan“ participând şi la Euro 2000 cu tricolorii.

În memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo a primit denumirea de „Peluza Cătălin Hîldan”, iar tricoul cu numărul 11 a fost retras pentru totdeauna.

Te vom iubi mereu! 

Sursa: Wikipedia.org si siteul F.C Dinamo